Apostolul

Ap. 1 Timotei 6, 17-21

Celor bogați în veacul de acum poruncește-le să nu se semețească, nici să-și pună nădejdea în bogăția cea nestatornică, ci în Dumnezeul cel viu, Care ne dă cu belșug toate, spre îndulcirea noastră, Să facă ce e bine, să se înavuțească în fapte bune, să fie darnici, să fie cu inimă largă, Agonisindu-și lor bună temelie în veacul viitor, ca să dobândească, cu adevărat, viața veșnică. O, Timotei, păzește comoara ce ți s-a încredințat, depărtându-te de vorbirile deșarte și lumești și de împotrivirile științei mincinoase, Pe care unii, mărturisind-o, au rătăcit de la credință. Harul fie cu tine! Amin.

Sfânta Evanghelie

Ev. Luca 18, 31-34

Și luând la Sine pe cei doisprezece, a zis către ei: Iată ne suim la Ierusalim și se vor împlini toate cele scrise prin prooroci despre Fiul Omului. Căci va fi dat păgânilor și va fi batjocorit și va fi ocărât și scuipat. Și, după ce Îl vor biciui, Îl vor ucide; iar a treia zi va învia. Și ei n-au înțeles nimic din acestea, căci cuvântul acesta era ascuns pentru ei și nu înțelegeau cele spuse.

Sinaxar

Sfântul Cuvios Daniil Stâlpnicul (409-490)

Sfântul Cuvios Daniil Stâlpnicul s-a născut în satul Vitara, de lângă orașul Samosata, pe râul Eufrat (Mesopotamia), din părinți creștini: Ilie și Marta.

La vârsta de 12 ani a părăsit în ascuns casa părintească și a intrat într-o mănăstire din apropierea satului natal. Sporind în nevoințe călugărești, Daniil a ajuns împreună cu starețul său Antohie la Sfântul Simeon Stâlpnicul. Acesta l-a chemat pe Daniil sus pe stâlp și l-a binecuvântat, prorocindu-i despre multele greutăți pe care avea să le îndure.

După moartea starețului, monahii l-au ales pe Daniil în locul lui. Însă Daniil a renunțat la această vrednicie și a fugit la Sfântul Simeon și apoi la Constantinopol. Nouă ani a stat într-un templu părăsit la Filemporon.

Urmând Sfântului Simeon, Daniil s-a retras într-un munte dintre mare și Constantinopol. Un prieten i-a făcut un stâlp cu grilaj. Patriarhul Ghenadie I al Constantinopolului l-a hirotonit preot.

Înțeleptul Chir, fostul conducător al Frigiei, a ajuns episcop al orașului Cotilia și avea o singură fiică, pe Alexandra. Aceasta era chinuită de diavol. Cuviosul Daniil a tămăduit-o. Drept mulțumire, Chir a scris despre el următoarele:

„Între pământ și cer stă un bărbat lovit de pretutindeni de vânt și nicidecum nu se teme. Cu hrana cerească se hrănește și bea vânt în setea lui, sprijinindu-și picioarele pe un turn înalt, urmând lui Simeon. El propovăduiește pe Fiul Maicii Domnului, cea neispitită de nuntă”.

De asemenea, multe alte minuni a săvârșit Cuviosul Daniil Stâlpnicul, tămăduind pe cei ce veneau la el.

Împăratul Leon cel Mare (457-474) îi cerea adesea sfatul Cuviosului Daniil, care i-a prorocit focul ce a cuprins Constantinopolul în seara sărbătoririi Sfântului Mamant (2 septembrie), când au ars opt suburbii și i-a prorocit, de asemenea, că regele vandalilor, Genseric, care năvălise asupra Alexandriei, nu va obține nici o victorie.

În timpul ereziei lui Eutihie, Cuviosul Daniil a coborât de pe stâlp și a venit în Constantinopol pentru a-i întări pe credincioși împotriva ereticilor. Cuviosul Daniil Stâlpnicul s-a mutat la Domnul în anul 490, fiind în vârstă de 80 de ani și 3 luni.

Tropar, glasul 1

Stâlp al răbdării ai fost râv­nind strămoșilor, cuvioase: Dreptului Iov întru patimi, Sfântului Iosif întru ispite; și în trup viața celor fără de trup având, Sfinte Preacuvioase Daniil, părintele nostru, roagă-te lui Hristos Dumnezeu să mântuiască sufle­tele noastre.

Sfântul Cuvios Luca Stâlpnicul cel Nou (sec. X)

Sfântul Cuvios Luca Stâlpnicul cel Nou a trăit în timpul împăraților Romano I (919-944) și Constantin al VII-lea Porfirogenetul (912-959).

Era originar din Anadol (Anatolia – Asia Mică), fiind fiul binecredincioșilor Cristofor și Calia. În timpul războiului cu bulgarii, Luca a fost soldat de rând. A scăpat cu viață din acel război și s-a călugărit, sporind în viața duhovnicească.

S-a învrednicit de la Bunul Dumnezeu de darul facerii de minuni. După ce a stat trei ani pe un stâlp, s-a dus în Olimp, apoi în Constantinopol și în Calcedon. Acolo a trăit încă 45 de ani, tot pe un stâlp.

Tot la această dată, Mineiul mai menționează pomenirea următorilor:

• Sf. Mc. Achepsei și Aitala
• Sf. Mc. Mirax
• Sf. Mc. Varsava
• Sf. Mc. Terentie, Vichentie, Emilian
• Sf. Mc. Vevea
• Sf. Cuv. Leontie din Ahaia