Sfântul Ierarh Nicolae

Sfântul Nicolae s-a născut pe vremea împăraților Dioclețian (284-305) și Maximian (286-305) în cetatea Patara din Asia Mică.

Părinții săi, Teofan și Nona, au murit în timpul unei molime, pe când Sfântul era mic de ani, și, de aceea, a fost crescut de un unchi, care purta tot numele de Nicolae și era episcop al acelei cetăți. Acesta l-a învățat bunele deprinderi creștine și dreapta credință, iar la vârsta potrivită l-a rânduit între clericii Bisericii, apoi l-a hirotonit preot.

Sfântul strălucea prin înfrânare, rugăciune, milostenie, dreptate și râvnă înțeleaptă pentru cele sfinte. De aceea, pentru nespusele lui virtuți a fost ales și hirotonit episcop al cetății Mira, din Lichia. Fiind om cu frica lui Dumnezeu și propovăduind cu îndrăzneală dreapta credință, a fost prins de mai-marii păgâni ai cetății și, dându-l la chinuri, l-au închis în temniță împreună cu alți creștini.

Dar, de vreme ce Sfântul Constantin cel Mare (306-337), din voia lui Dumnezeu, a ajuns împărat al romanilor, cei care erau închiși au fost eliberați și, împreună cu ei, a fost eliberat și Sfântul Ierarh Nicolae.

Mergând el la Mira, s-a arătat mult-milostiv către cei săraci și apărător al celor nedreptățiți. Când s-a întru-nit cel dintâi Sinod Ecumenic de la Niceea, în anul 325, a luat parte și Sfântul Nicolae, care l-a mustrat pe Arie pentru rătăcirea sa. Apoi, i s-a dat marelui ierarh darul facerii de minuni.

El a eliberat din temniță trei oameni nevinovați, care l-au chemat în ajutor pe Sfântul, cerându-i ca, precum a izbăvit pe cei din Lichia, așa să-i izbăvească și pe ei. De aceea, Sfântul Ierarh Nicolae, ca unul care era grabnic ajutător, i s-a arătat în vis împăratului Constantin și eparhului Avlavie.

Pe acesta din urmă l-a și mustrat pentru nedreptatea făcută celor trei oameni în fața împăratului, iar pe împărat l-a înștiințat cu de-amănuntul, arătându-i că cei trei erau nevinovați, fiind învinuiți din invidie. Astfel, Sfântul Nicolae i-a izbăvit de la moarte. Pe lângă aceasta, a făcut și alte multe minuni.

Păstorind dumnezeiește dreptcredinciosul popor, a ajuns la adânci bătrâneți și s-a mutat către Domnul, pe la anul 345, neuitând nici după moarte turma sa, ci dând în toate zilele cu îndestulare binefaceri celor lipsiți și izbăvindu-i de tot felul de primejdii și de nevoi.

Moaștele Sfântului Ierarh Nicolae, care s-au arătat izvorâtoare de mir, au săvârșit multe minuni la Mira Lichiei. Ele se află astăzi la Bari, în sudul Italiei, unde au fost aduse la 9 mai 1087, ca să nu cadă în mâinile păgânilor.

Tropar, glasul 4

Îndreptător credinței și chip blândețelor, învățător înfrânârii te-a arătat pe tine, turmei tale, adevărul lucrurilor. Pentru aceasta ai dobândit cu smerenia cele înalte și cu sărăcia cele bogate; Părinte Ierarhe Nicolae, roagă pe Hristos Dumnezeu să mântuiască sufletele noastre.

Tot la această dată, Mineiul mai menționează pomenirea următorilor:

• Sf. Mc. Nicolae Caraman