Apostolul
Ap. 1 Timotei 4, 4-8; 16
1 Timotei 4, 4-8
Pentru că orice făptură a lui Dumnezeu este bună și nimic nu este de lepădat, dacă se ia cu mulțumire; Căci se sfințește prin cuvântul lui Dumnezeu și prin rugăciune. Punându-le înaintea fraților acestea, vei fi bun slujitor al lui Hristos Iisus, hrănindu-te cu cuvintele credinței și ale bunei învățături căreia ai urmat; Iar de basmele cele lumești și băbești, ferește-te și deprinde-te cu dreapta credință. Căci deprinderea trupească la puțin folosește, dar dreapta credință spre toate este de folos, având făgăduința vieții de acum și a celei ce va să vină.
1 Timotei 4, 16
Ia aminte la tine însuți și la învățătură; stăruie în acestea, căci, făcând aceasta, și pe tine te vei mântui și pe cei care te ascultă.
Sfânta Evanghelie
Ev. Luca 16, 15-18; 17, 1-4
Luca 16, 15-18
Și El le-a zis: Voi sunteți cei ce vă faceți pe voi drepți înaintea oamenilor, dar Dumnezeu cunoaște inimile voastre; căci ceea ce la oameni este înalt, urâciune este înaintea lui Dumnezeu. Legea și proorocii au fost până la Ioan; de atunci împărăția lui Dumnezeu se binevestește și fiecare se silește spre ea. Dar mai lesne e să treacă cerul și pământul, decât să cadă din Lege un corn de literă. Oricine-și lasă femeia sa și ia pe alta săvârșește adulter; și cel ce ia pe cea lăsată de bărbat săvârșește adulter.
Luca 17, 1-4
Și a zis către ucenicii Săi: Cu neputință este să nu vină smintelile, dar vai aceluia prin care ele vin! Mai de folos i-ar fi dacă i s-ar lega de gât o piatră de moară și ar fi aruncat în mare, decât să smintească pe unul din aceștia mici. Luați aminte la voi înșivă. De-ți va greși fratele tău, dojenește-l și dacă se va pocăi, iartă-l. Și chiar dacă îți va greși de șapte ori într-o zi și de șapte ori se va întoarce către tine, zicând: Mă căiesc, iartă-l.
Sinaxar
Sf. Mare Mucenic Iacob Persul
Sfântul Mare Mucenic Iacob Persul a fost dregător la curtea regelui perșilor, Isdegherd I (399-420). Creștin de la strămoși, de neam cinstit și luminat, el își luase soție creștină și viețuia în bogăție și în cinste, fiind foarte prețuit de regele perșilor, care l-a rânduit mai-marele palatelor sale. Toate acestea erau și o mare primejdie pentru sufletul său și a avut prilejul să vadă singur cât de ușor poate cădea în păcat cel ce se lipește prea mult de comorile pământești.
Astfel, înșelându-se cu toate aceste binefaceri și cinstiri, când regele a deschis război contra creștinilor, Iacob a căzut de la credința în Hristos și a adus jertfe idolilor, închinându-se lor împreună cu regele.
Aflând de această lepădare, mama și soția lui Iacob s-au îndepărtat de el, arătându-i, prin scrisori, păcatul greu pe care-l săvârșise, pentru că a ales mai mult dragostea regelui, decât dragostea lui Hristos și, pentru o slavă trecătoare, a ales osânda rușinii veșnice.
Pentru aceste cuvinte, umilindu-se cu sufletul, Iacob s-a depărtat de cinstirea idolilor și își plângea păcatul. Deci, murind regele Isdegherd, a luat regatul fiul său, Bahram al V-lea (420-438). Iar Iacob, venind înaintea acestuia, a mărturisit credința în Hristos.
Atunci regele, mâniindu-se pe el, a poruncit să i se taie fiecare încheietură a trupului, una câte una. Deci, i s-au tăiat toate încheieturile trupului său, ale mâinilor și ale picioarelor, până i-a mai rămas numai capul și trunchiul, iar, la urmă, i-au tăiat și capul. Și așa a luat fericitul cununa nestricăcioasă a nevoinței pentru Hristos, la 27 noiembrie, în anul 421, pătimind în cetatea Gundișapur din Persia (azi Dezful, în Iran).
O parte din moaștele sale se află în țara noastră, la Mănăstirea Dragomirna, iar alte părți în Muntele Athos, Cipru și Rusia.
Pentru rugăciunile mult pătimitorului Tău Mucenic Iacob Persul, Hristoase Dumnezeule, miluiește-ne pe noi. Amin.
Troparul, Glas 4 (audio)
Cu mucenicia cea neobișnuită și înfricoșătoare și cu vitejiile răbdării, pe toți i-ai minunat, mult pătimitorule, cu tăierea fiecărei părți din trup, rugăciuni de mulțumire preaminunat ai dat către Dumnezeu. Pentru aceasta în pătimirea ta cunună ai luat și te-ai suit către Scaunul Împăratului Ceresc al lui Hristos Dumnezeu, Sfinte Iacov. Pe Acela roagă-L să mântuiască sufletele noastre.
Sf. Cuv. Natanael a fost un pustnic din deșertul nitric. El s-a rugat lui Dumnezeu ziua și noaptea și s-a luminat de sus prin rugăciunile și cugetările cele dumnezeiești. El nu a ieșit din chilia sa timp de treizeci și opt de ani, nici de prag apropiindu-se. El s-a săvîrșit către Domnul în a doua jumătate a veacului al șaselea.
Sf. Cuv. Pinufrie a fost contemporanul Sfântului Ioan Cassian și mare nevoitor al pustiei egiptene. El a trăit în veacul al patrulea, nevoindu-se aspru în mai multe locuri, căci pururea fugea de slava oamenilor. El a avut mulțime de ucenici, care au luptat să imite în viețile lor înalta pilda de viețuire sfîntă a învățătorului lor.