Sfântul Mucenic Polieuct

Sfântul Mucenic Polieuct (†255/259) era originar din Meletina (Armenia). Sfântul Polieuct a trăit în secolul al III-lea, în timpul împăraților Deciu și Valerian, fiind ostaș.

Când s-a declanșat o persecuție împotriva creștinilor, Felix, socrul lui Polieuct, care avea împuternicire de la împărat să persecute pe creștini, a încercat să-l convingă pe ginerele său să renunțe la credința creștină.

Dar nici Felix și nici Paulina, soția lui Polieuct, nu l-au putut convinge. Sfântul Polieuct a primit moarte martirică prin decapitare din porunca lui Felix.

Troparul, glas 4:

Mucenicul Tău, Doamne, Polieuct, întru nevoința sa, cununa nestricăciunii a dobândit de la Tine, Dumnezeul nostru; că având puterea Ta, pe chinuitori a învins; zdrobit-a și ale demonilor neputincioase îndrăzniri. Pentru rugăciunile lui, mântuiește sufletele noastre, Hristoase Dumnezeule.

Sfântul Petru, Episcopul Sevastiei (†387)

Sfântul Petru a fost cel mai mic copil din familia retorului Vasile, originar din provincia Pont.

Mama Sfântului Petru, Emilia, era din Cezarea Capadociei. Viitorul Episcop al Sevastiei era unul din cei 10 frați, dintre care trei vor fi episcopi: Vasile, Petru de Sevasta, Grigorie de Nyssa; cinci vor fi monahi: cei trei dinainte, plus Naucratios și Macrina cea tânără; vor fi șase sfinți în familia mare: Sfânta Macrina cea Bătrână, Sfânta Emilia (mama lui), Sfântul Vasile, Sfântul Grigorie de Nyssa, Sfântul Petru și Sfânta Macrina cea Tânără.

Bunica Macrina a crescut pe copii în duh creștin, împreună cu mama lor, Emilia, și sora lor, Macrina cea Tânără.

Sfântul Petru a intrat în obștea mănăstirii fratelui său Vasile și i-a urmat ca egumen în anul 362. În anul 380 a fost ales Episcop al Sevastiei în locul lui Eustație. În anul 381 a participat la Sinodul al II-lea Ecumenic din Constantinopol. A trecut la cele veșnice în anul 387.